Cea mai mare sarbatoare a crestinilor Invierea Domnului, prilej pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar si de a sarbatori in cadrul comunitatii.
Pastele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii, isi are etimologia in cuvantul ebraic pesah, trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, sarbatoarea Invierii Domnului, dupa al carui model vor invia toti crestinii.
Chiar daca azi nu se mai practica vechile obiceiuri, romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor. (crestinortodox.ro)

Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa.

Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti, ca si Mantuitorul. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat.

Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie.

Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa, care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului, spre ingroparea Sa. (crestinortodox.ro)

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

Prin zona noastra nu s-a pastrat obiceiul cu spalatul pe picioare,daca-mi aduc eu aminte bunica mea facea acest lucru dar la Rusalii
In schimb snurul (ata) dorintelor cu 12 noduri e nelipsita, in fiecare an Andreea si Bianca au grija sa faca cele 12 noduri,dar nu pentru a visa ursitul (Bia are doar 8 ani) las placerea Andreei sa va povesteasca cum e cu nodurile ,probabil intra putin mai tarziu in pauza (dimineata,pranz si seara logica si argumentare)

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. Sau copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand: "Catii / Matii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te - nduri si sa ne dai / Cele oua - ncondeiate / De acolo din covate". [14]

Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele [15]; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos [16] .
(crestinortodox.ro)
Acest obicei se pastreaza,in fiecare an, in Joia Mare, bisericile sunt pline pentru pomenirea mortilor...la morminte se aprinde foc de bozii ,se uda mormintele, se pun flori ...

Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra [18].

Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".

Mai demult, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.

Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului. Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi. [19] (crestinortodox.ro)

Cea mai asteptata zi fetele sunt foarte creative pe ,,an ce trece"

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.
In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi [20].

Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

Inaltatoare zi de doliu, tacere si meditatie, Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani.(crestinortodox.ro)

Sambata Mare este ziua ingroparii Domnului cu trupul si a pogorarii Lui la iad, de unde a slobozit neamul omenesc. Este ziua in care se definitiveaza pregatirile pentru marea sarbatoare a Invierii; spre seara, crestinii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de la miezul noptii. Fiind ultima zi a Postului Mare, era obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca.

Seara se merge la biserica, sa se pazeasca Pastele si sa luam lumina biserica noastra are si cimitir ,dupa ce luam lumina mergem si aprindem lumina la morminte(bunici,unchi,matusi etc) ...in fiecare an e fff multa lume.

Ziua Invierii Domnului, cunoscuta si sub numele de Pasti incepe, din punct de vedere liturgic, in noaptea dinainte; la miezul noptii, cand se spune ca mormantul s-a deschis si a inviat Hristos. Chiar daca romanii participa in numar destul de mic la Sfanta Liturghie din aceasta noapte sfanta, ei vin la Slujba Invierii, pentru a lua lumina. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineata, la biserica, in locurile unde se sfinteste pasca si prinoasele.
(crestinortodox.ro)
Repet ce am spus si in postul anterior,din Joi Mare pana la Slujba Invierii la bisericile din orasul nostru vine ff multa lume, nu poti arunca un ac,parcarile sunt pline iar in cimitir se vad luminite la fiecare mormant

Mai ales în trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si crestine) :

pastrarea linistii, a tristetii generale
servicii divine mai frumoase, mai fecvente ca de obicei
focuri rituale
respectarea stricta a postului
interdictia unor importante lucrari casnice
ingrijirea locuintelor
curatenia prin curti
intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp
confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare
taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori
tocmirea lautarilor pentru hora satului
impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni (pastefericit.com)

Târg de Paşte, în stil nemţesc la Biblioteca Judeţeană din Brasov

Braşovenii vor întâmpina primăvara în stil nemţesc. Clubul Economic German organizează la Braşov o nouă serie de evenimente, care vor avea loc în curtea Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu".

Fântâna arteziană, verdeaţa, căsuţele cu ouă încondeiate şi produse specifice de Paşte, florile şi ghirlandele din „Grădina germană" vor crea un decor minunat pe tot parcursul lunii aprilie. Seria de evenimente se deschide mâine, de la ora 10.00, cu un târg special de Paşte. Deschis până duminică, ora 21.00.

Târgul de Paşte oferă pe lângă decorul minunat o varietate de produse, utile în această perioadă tuturor braşovenilor. Cadouri, ouă încondeiate, specialităţi gastronomice pentru Paşte, cozonaci delicioşi şi bine crescuţi, dulciuri şi artizanat sunt doar câteva dintre surprizele pe care le veţi găsi în Grădina germană.

Împărţită în patru zone, Grădina germană va cuprinde zona teraselor, rezervată comercianţilor gastronomici, zona turistică, unde se vor găsi suveniruri, calendare şi pliante, zona comercianţilor, unde veţi găsi meşteri populari şi artizani, dar şi un ţarc pentru animale, unde cei mici vor vedea iepuraşi, miei şi ponei.

Potrivit organizatorilor, seria evenimentelor va continua în Grădina germană cu Târgul deliciilor culinare tradiţionale, Târgul florilor şi mirodeniilor şi Târgul artizanilor, braşovenii putându-se bucura de produse inedite şi de un decor minunat până pe 25 aprilie.

http://www.adevarul.ro

In Bucuresti vor fi targuri de Paste si de antichitati, incepand de joi, 1 aprilie 2010 pana sambata, 3 aprilie 2010, intre orele 9.00 si 19.00.

Targul de Paste din apropierea parcului Kiseleff
Vizitatorii vor gasi decoratiuni, bijuterii, accesorii hand made, obiecte de ceramica si artizanat dar si multe dulciuri de casa. Sambata va avea loc si un concert Animal X.

Nici cei mici nu au fost uitati, pentru ei organizandu-se sesiuni de pictura pe fata, teatru de papusi, modelare de baloane, animatori imbracati in iepurasi.

Expozitia de antichitati organizata in parcul Tineretului
Colectionarii vor avea posibilitatea de a admira si cumpara antichitati veritabile, de la fotografii, timbre, albume de colectie, tablouri si icoane, la colectii de orologie, monede, viniluri, piese de mobilier si decoratiuni interioare.(realitatea.net)

Saptamana Luminata in Bucovina

Duminică, 4 Aprilie 2010

•ora 4:00 / toate bisericile şi mănăstirile din judeţ
Sfinţirea coşului de Paşte. Participarea la obiceiul sfinţirii de pască (blid) la bisericile din Bucovina.
•ora 11:00 / Catedrala romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk Suceava
Sfânta Liturghie Catolică de Paşti
•ora 12:00 / Parcul Central Suceava
Clopotele Bucovinei – concert de muzică de clopote
•toate bisericile şi mănăstirile din Bucovina
Slujbele de miruit
•ora 17:00 / Mănăstirea Humorului
De Paşte în sat la noi. Concurs de ciocnit ouă. Hora Gospodarilor.


Luni, 5 Aprilie 2010

•ora 8:00 / toate bisericile şi mănăstirile din judeţ
Slujbele de Paşte
•ora 11:30 / Centrul oraşului Gura Humorului
Sărbătoarea coşurilor pascale. Gala celor mai frumoase coşuri pascale (blid).
•toate bisericile şi mănăstirile din judeţ
Slujbele pentru miruit
•ora 14:00 / Biserica Putna şi căminele culturale din Râşca şi Rădăuţi
Cântece pascale
•ora 16:00 / Mănăstirea Suceviţa
Concertele de toacă
•ora 17:00 / localităţi din judeţ
De Paşte în sat la noi. Hora satului şi Balul Gospodarilor.


Marţi, 6 Aprilie 2010

•ora 17:00 / localităţi din judeţ
De Paşte în sat la noi. Hora satului şi Balul Gospodarilor.
•ora 17:00 / esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava
Spectacol Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu.
(suceava.inoras.ro)

Sarbatoarea Pastelui in lume
Filipine: Rastignirea pe cruce, la propriu!

Filipine are o puternica traditie de Paste, in care se respecta atat aspectul spiritual al Postului Mare, cat si al Duminicii Pastelui. Cu aceasta ocazie, are loc Festivalul Moriones in Marinduque, care ii evoca pe soldatii romani cruzi, participanti la crucificarea lui Isus Hristos.

Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflata in regiunea San Pedro, este o sarbatoare specifica care presupune participarea satenilor la un act de auto-flagelare, in care unii dintre ei sunt rastigniti "literalmente" pe cruce.

Si India sarbatoreste Pastele cu fanfara si energie, chiar daca are o populatie crestina minora. Vinerea Mare este sarbatoare obligatorie publica, iar oamenii fac schimb de oua in zilele de Paste.
sursa:9am.ro

In Australia, multe familii aranjeaza o vanatoare, in Duminica Pastelui, in casele sau gradinile lor, pentru a vedea care dintre membrii familiei gasesc cele mai multe oua. Acestia stau apoi la masa cu rudele lor, unde consuma friptura de miel, de vita sau de pui cu legume prajite cum ar fi cartofi, morcovi, dovleac.

De asemenea, sunt foarte populari iepurasii si ouale de ciocolata. In ultima vreme, cu ocazia Pastelui, au fost comercializati bilbies (lat. Macrotis) de ciocolata. Bilby este un animal nativ din Australia, pe cale de disparitie. Astfel, producatorii au decis ca profiturile din vanzarea bilbies sa fie folosite pentru protejarea acestei specii.
sursa:9am.ro

In Germania, Pastele se numeste “Ostern”, denumirea fiind legata de zeita anglo-saxona a primaverii, Eostre.

Copiii au aproximativ trei saptamani de vacanta de Paste si, totodata, nimeni nu lucreaza in Vinerea Mare, Sambata si Duminica. Cat despre obiceiurile culinare, majoritatea oamenilor mananca peste in Vinerea Mare si sambata.

De asemenea, in regiuni din nordul Germaniei, se organizeaza un mare foc de Paste. Evenimentul este foarte popular, motiv pentru care o multime de oameni se aduna si stau in jurul lui. Focul de Paste arde simbolic toate ramasitele iernii, si, in mod simbolic, sentimentele rele. Acest obicei exista si in Olanda.
sursa: 9am.ro

In Franta, celebrarea Sarbatorilor Pascale porneste din Vinerea Mare, cu o nota solemna. Clopotele nu suna timp de trei zile, incepand din Vinerea Mare pana in Duminica Pastelui. Acesta este un semn de doliu in amintirea faptului ca Hristos a fost rastignit.

De Paste, copiii trebuie sa gaseasca ouale de ciocolata ascunse de batrani in case.
sursa:9am.ro

In majoritatea statelor din Africa, in timpul Sarbatorilor de Paste, bisericile sunt decorate cu Vitenge si Kanga, haine confectionate in forma de fluturi, flori, copaci si banane.

Imnurile crestine sunt insotite de batai de tobe si Kigelegele, sunete de inalta tinuta morala, realizate de femei. Dupa masa de Paste, au loc dansuri traditionale in afara bisericii.
sursa: 9am.ro

Bisericile ortodoxe din Rusia au un ritual interior, diferit de cele catolice. Sambata seara, usa lacasului de cult sta inchisa pana la miezul noptii, cand preotul o deschide si iese spunand "Hristos a inviat! Hristos a inviat! Hristos a inviat!". Dupa orele de anticipare tacuta, credinciosii raspund "Adevarat a inviat!"

Un alt ritual interesant este vopsirea oualor in rosu, culoare ce simbolizeaza sangele lui Hristos. In plus, oamenii sparg ouale folosind cuie, pentru a-si aminti de moartea lui Hristos.

Tot de Paste, familiile rusesti coc prajituri traditionale, cunoscute sub denumirea de "kulich" si fac pascha, pe care o aduc la biserica, unde preotul o binecuvanteaza.
sursa:9am.ro

Iepurasul este un simbol foarte important pentru Sarbatoarea Pastelui in Anglia. Acesta "ascunde" oua si cadouri prin casa, pe care copiii le cauta in dimineata de duminica. Pastele este sarbatorit prin schimb de oua, dar si daruri. Acestea pot fi bani, haine, ciocolata si cosulete cu flori.

De asemenea, prajiturile dulci de fructe in forme de cruce sunt alimente populare in Vinerea Mare.
sursa: 9am.ro

Pastele in Israel are o semnificatie speciala, deoarece ritualurile crestine au radacini in traditiile evreiesti. Celebrarea Pastelui evreiesc, care comemoreaza exodul evreilor din captivitate, in Egipt, a fost legata de Paste (in ebraica Pasach) inca de la inceput.

Astfel, pentru sarbatorirea Pastelui, credinciosii crestini din intreaga lume se aduna in Orasul Sfant, Ierusalim. Masa de Paste este sarbatorita la Biserica veche a Sfantului Mormant din Ierusalim.

In Israel, o mare parte din evrei nu il accepta pe Iisus Hristos ca Mesia trimis de la Dumnezeu, si, prin urmare, acestia nu sarbatoresc Rastignirea lui sau intoarcerea din regatul mortii.

In timpul Pastelui, au loc multe procesiuni in Israel. Acestea urmeaza drumul lui Iisus la Golgota. Traseul este numit "Douasprezece Statii ale Crucii". De asemenea, multi turisti din diferite parti ale lumii vin sa ia parte la aceasta procesiune. Participarea este considerata o practica sfanta pentru crestini.
sursa:9am.ro

Sarbatoare Pastelui in Brazilia incepe cu ritualuri din Saptamana Mare, care implica binecuvantarea ramurilor de palmier, imbracate cu tesaturi complicate, reprezentand cruci, scrisori si alte obiecte conexe. Ca in multe alte tari, crestinii in Brazilia participa la calatorii, in care se transporta statui cu Fecioara Maria si trupul Domnului Iisus Hristos.

Brazilienii consuma de Paste "pacoca", o delicatesa speciala pregatita prin amestecarea de nuci zdrobite cu alte ingrediente, care este oferita in case oaspetilor.

In mod traditional, retetele traditionale sunt pregatite in ziua de Paste. Acestea includ "clipfish", ouale de ciocolata si tortul in forma de inel.
sursa:9am.ro

In duminica Pastelui, la New York si in alte orase, au loc parade mari de Paste. Sarbatoarea este usor de observat prin pietele frumos decorate si casele impodobite.

Sarbatoarea Pastelui in SUA este foarte comercializata. Simboluri precum iepurasi, oua colorate, copaci impodobiti si carne de miel se gasesc in diferite forme. Iepurasul de Paste si ouale de lemn au fost introduse in folclorul american de colonistii germani, care au sosit in tara in jurul anului 1700. Treptat, poporul american a importat si alte traditii, dintre care cea mai de succes s-a dovedit a fi decorarea unui copac cu oua de Paste si desenarea lui cu diverse simboluri specifice Sarbatorii.
sursa:9am.ro

Iepurasul mustacios e de paste norocos,
nu-ti lasa cadou in ghete, are el alte secrete.
Pasca, oua inrosite, cozonacu,
mielul fript si un PASTE FERICIT!!!

In China, inca de acum 3000 de ani , ouale de Paste sunt considerate sacre, adevarate simboluri ale fertilitatii si primaverii, motiv pentru care, acestea sunt daruite semenilor in cadrul unor petreceri pline de veselie.

In Bulgaria, exista obiceiul ca, in ziua de Paste, fiecare membru al familiei arunca oul de la unul la celalalt. Cel care ajunge la finalul jocului cu oul intreg, este cel care va avea cel mai mult succes in acest an. Ciocnitul (obicei existent si in traditia romaneasca) se face numai inainte mesei traditionale.

Un ou trebuie neaparat ciocnit de peretele bisericii. Tot ei au obiceiul ca cea mai in varsta femeie din familie sa mangaie obrajii copiilor cu primul ou vopsit, astfel ei fiind fericiti si sanatosi tot anul.(robbybubble.ro)

Pastele se sarbatoreste pana si in Hawaii. Aici oamenii credeau in trecut ca lumea a fost creata dintr-un ou urias, galbenusul acestuia fiind de fapt soarele de astazi. Cand oul a fost spart, micile bucatele imprastiate au format de fapt insulele din Hawaii. (robbybubble.ro)

Multumim pentru urari Adrian, si eu le doresc tuturor sa petreaca un Paste fericit, alaturi de cei iubiti .

Paste Fericit !
Sfintele sarbatori de Paste sa va aduca liniste in suflet, multa bucurie, sanatate, fericire si puterea de a darui si ajuta semenii.
           

Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului sa va aduca cele 4 taine divine:incredere,lumina,iubire,speranta.Paste Fericit!