Trenurile părăsesc podurile "noi", pe unde se circulă cu 15 km/oră, pentru cele ale lui Saligny, care suportau în 1895 o viteză de 80 km/oră

La finalul sezonului estival, trenurile vor ajunge pe litoral mai repede. La anul, trenurile ar putea traversa Dunărea şi braţul Borcea pe podurile construite de Anghel Saligny, pentru că cele noi intră în reparaţii

După patru ani de lucrări de modernizare a magistralei de cale ferată Bucureşti - Constanţa, peste o săptămână trenurile îşi vor reduce cu jumătate de oră timpul în care vor ajunge la malul mării.

Compania naţională CFR SA va recepţiona trei tronsoane în lungime totală de 33 km pe unde se va putea circula pe ambele sensuri. "După data de 10 august redăm circulaţiei pe ambele fire tronsoanele Perişoru - Jegălia, Săruleşti - Lehliu şi Dragoş Vodă - Dâlga.
Cum linia a fost modernizată şi trenurile nu se vor mai aştepta unul pe altul, durata de parcurs se poate reduce cu 30 de minute", a declarat pentru Gândul Radu Sebastian Irimia, director adjunct al CFR SA, responsabil cu proiectele cu finanţare externă.

În prezent, distanţa de 225 km dintre Bucureşti şi Constanţa este străbătută în patru ore.

Lucrările de modernizare, începute în 2006, ar fi trebuit să se încheie anul trecut, însă noul termen este 2011.

Pe primele tronsoane a căror reabilitare a fost finalizată anul trecut, Bucureşti Nord - Bucureşti Băneasa (5 km) şi Băneasa - Fundulea (35 km), se poate circula cu până la 140 km/oră.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru sectorul Feteşti - Constanţa (79 km), unde lucrările sunt finalizate în proporţie de peste 98%.


Probleme majore sunt însă pe cel mai lung tronson, de 104 km, dintre Fundulea şi Feteşti, unde viteza este limitată la 50 km/oră, din cauză că se lucrează, iar circulaţia se desfăşoară pe un singur fir.



Anul viitor, când se vor finaliza lucrările de modernizare, trenul va face de la Bucureşti la Constanţa exact atât cât făceau şi înainte de începerea lor, adică două ore şi jumătate. Chiar dacă pe magistrală se va putea circula cu 140-150 km/oră, între timp necesită reparaţii podurile de peste braţul Borcea, de la Feteşti, şi peste Dunăre, la Cernavodă.

Înapoi la podurile din 1895

Cele două poduri, date în funcţiune în 1987, au preluat fluxul feroviar care până atunci se desfăşura pe podurile inaugurate în 1895, construite de Anghel Saligny. În timp însă, degradarea lor a devenit tot mai accentuată, în lipsa banilor pentru întreţinere, astfel că acum viteza de circulaţie pe poduri este limitată la 15 km/oră. Spre comparaţie, în septembrie 1895, trenul inaugural al podului lui Saligny a circulat cu 80 km/oră.

Acum, se pune problema revenirii trenurilor pe podurile construite de Saligny, pe durata reparaţiilor la cele din 1987, dacă reprezentanţii JASPERS vor fi de acord.
JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) este o iniţiativă lansată în 2006 de Comisia Europeană, de BEI şi BERD, prin care sunt sprijinite statele membre UE din Europa Centrală şi de Est în elaborarea de proiecte susţinute din fonduri structurale şi din Fondul de Coeziune.

"Putem să investim aproximativ 12 milioane de euro în refacerea podurilor vechi, care oricum sunt monumente istorice, iar lucrările ar dura 6-8 luni. Odată deviat traficul, ne putem apuca de consolidarea podurilor noi", a spus Irimia. Dacă soluţia va fi acceptată, în sezonul estival 2011 românii ar putea merge din nou la mare pe podurile pe care le cunosc din copilărie. "Sub trafic este foarte greu de lucrat la consolidare, iar soluţia de închidere a circulaţiei şi de transbordare a călătorilor cu mijloace auto între Feteşti şi Cernavodă nu este de luat în calcul", a mai spus directorul. Consolidarea celor două poduri va costa 48 milioane de euro, iar banii vor fi asiguraţi din fonduri europene nerambursabile.-gandul.ro