La 14 februarie, o bună parte a lumii moderne celebrează „Sfântului Valentin" Ziua devenită sărbătoarea universală a îndrăgostiţilor.

„Prăznuită" zgomotos (şi foarte profitabil) în Americi, în cea mai mare parte a Europei şi, mai nou, în Asia, „Ziua îndrăgostiţilor" încă mai este subiect de controversă în ţările unde a fost importată relativ recent. Este şi cazul României, care avea deja în calendarul tradiţional o sărbătoare similară, Dragobetele, celebrată cu zece zile mai târziu, la 24 februarie. Variaţiile locale devin însă mai puţin relevante în contextul istoric mai larg. Din vremuri străvechi, luna februarie, ultima lună de iarnă, a fost asociată cu pregătirile de „reînnoire" care intră în vigoare odată cu sosirea primăverii.
ărbătoarea de Sfântul Valentin îşi are originile în Roma Antică, unde, la data de 15 februarie, erau celebrate Lupercaliile. Festivităţile erau dedicate fertilităţii şi sănătăţii, reprezentând un preambul al „curăţeniei de primăvară". În timpul festivalului, unul dintre jocurile preferate era alcătuirea de perechi de tineri, prin tragere la sorţi, care adeseori ajungeau să se îndrăgostească unul de altul şi să se căsătorească.
Valentin, între istorie şi legendă

În jurul anului 270 d.Hr., Roma traversa o perioadă de instabilitate, în care reticenţa bărbaţilor de a se alătura armatei l-a înfuriat pe împăratul Claudius al II-lea. Convins că lipsa de apetit marţial a bărbaţilor se datora vieţii de familie, Claudius a dispus anularea căsătoriilor şi a logodnelor. Dar doi preoţi, Valentin şi Marius, au sfidat decretul imperial, oficiind cununii în taină. La data de 14 februarie, Valentin a fost prins, aruncat la închisoare şi executat prin decapitare.

Legenda spune însă că Valentin era el însuşi îndrăgostit de fiica unuia dintre temniceri, căreia i-ar fi lăsat, înainte de a muri, un bilet de adio semnat: „al tău, Valentin". După decretarea creştinismului drept religie oficială în Imperiul Roman, festivalul păgân al fertilităţii a fost decalat cu o zi şi „comasat" cu sărbătoarea Sfântului Valentin.

Dragobetele - sarbatoarea iubirii la romani

La 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga / Uraciunile sa le desparti".

In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete si baieti, se adunau mai multi la o casa, pentru a-si "face de Dragobete", fiind convinsi ca, in felul acesta, vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete. Aceasta intalnire se transforma, adesea, intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. De multe ori baietii mergeau in satele vecine, chiuind si cantand peste dealuri, pentru a participa acolo la sarbatoarea Dragobetelui.

Dragobetele trebuia tinut cu orice pret: Daca nu se facea cumva Dragobetele, se credea ca tinerii nu se vor indragosti in anul care urma. In plus, un semn rau era daca o fata sau un baiat nu intalneau la Dragobete macar un reprezentant al sexului opus, opinia generala fiind ca, tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti, iar daca o fata iesea impreuna cu un baiat si nu se sarutau se credea despre ei ca nu se vor mai iubi in acel an.

Dragobete - sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor

El este sarbatorit in ziua imperecherii pasarilor care se strang in stoluri, ciripesc si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neimperecheate in aceasta zi ramaneau stinghere si fara pui pana la Dragobetele din anul viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!"

Dragobete identificat cu Navalnicul

Dragostea curata a tinerilor, asociata de romani cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure, este pusa sub protectia unei indragite reprezentari mitice, Dragobetele. El este identificat si cu o alta reprezentare mitica a Panteonului romanesc, Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului in planta de dragoste care ii poarta numele (o specie de feriga).

Etimologia cuvantului Dragobete

Una din ipoteze este ca Dragobete ar putea proveni din slava veche: dragu biti - a fi drag. O alta ipoteza spune ca numele provine din cuvintele dacice trago - tap si bete - picioare (pedes, in latina). Pierzandu-se limba daca, trago a devenit drago, iar pede - bete (cum se numesc cingatoriile inguste, fasiile tesute). Tapul simbolizeaza puterea de procreare, forta vitala, fecunditatea.

Culegatorii de folclor de la sfarsitul veacului al XIX-lea si din prima parte a secolului al XX-lea au mai inregistrat si alte denumiri pentru aceasta sarbatoare, precum "Ioan Dragobete", "Dragostitele", "Santion de primavara", "Cap de primavara" sau "Cap de vara intai", dar si "Dragomiru-Florea" sau "Granguru". In unele traditii este numit fiu al Babei Dochia si cumnat cu eroul vegetational Lazarica.



*
*
*

Mai mare al păsărilor, Dragobetele, sărbătoare ţărănească, se celebra, pe alocuri, la începutul primăverii. Fete şi băieţi culegeau prin pădure primele flori, atent supravegheaţi de bătrânele satului care veneau din urmă. Ritual plin de sevă şi câteva implicaţii premaritale, sărbătoarea Capului de Primăvară nu ar fi trebuit să fie stânjenită de mediatizata St. Valentine's Day, serbare nouă şi urbană.

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

În lumea satului românesc, pînă la jumătatea secolului XX, Dragobete era sărbătorit la 24 şi 28 februarie sau la 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile şi mituri". Probabil că în vechime 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. Despre "păsările" neînsoţite la Dragobete ştia toată lumea că rămân singure şi fără pui pînă în aceeaşi zi a anului viitor.

După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă. Din zăpada netopită fetele strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe - zăpada zânelor -, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind cea în care urmau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

În această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: "Dragobetele sărută fetele". Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului. După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic.

Tuturor celor indragostiti le doresc, ca ziua de 24 sa fie una minunata, si nu uitati ca in fiecare zi sa iubiti mai mult decat ieri si mai putin decat maine. (For you see, each day I love you more
Today more than yesterday and less than tomorrow.Rosemonde Gerard)

UNSR Iasi te cheama sa iubesti de Dragobete

Iasi – 22 februarie 2010 – Organizatiile studentesti din UNSR Iasi va invita miercuri, 24 februarie in Piata Unirii, incepand cu orele 16:30 la o adevarata sarbatoare a iubirii: Dragobete.

Aproximativ 100 de studenti vor forma un puzzle uman, conturand o inima.

De ce facem un puzzle uman?

Ca sa ne amintim de Dragobete, desigur!

Veti spune ca de Sfantul Valentin & Valentina primiti mai multe flori, bomboane si cadouri. Ca toata lumea stie si sarbatoreste Valentine’s Day.

Corect, dar „Dragobete” este sarbatoarea romaneasca, este sarbatoarea noastra.

Trebuie sa stim ce se intampla pe 24 februarie, chiar daca am serbat data de 14. Trebuie sa ne amintim ca iubim romaneste.

Sarbatoreste Dragobetele alaturi de noi. Iti aducem un eveniment mult mai frumos si mai spectaculos.
Dragobetele saruta fetele – comunicat de presa
by Cătălin Topcea

De “Dragolentin” te invitam sa iti iei perechea si sa vii in perioada 14-24 februarie la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti unde v-am pregatit concerte, spectacole de teatru, de folclor, expozitie de fotografie si. .. multe surprize .
24 feb. 2010, ora 19:00 – Datini si obiceiuri romanesti- spectacol folcloric cu Ansamblurile Folclorice “Doina” si “Doinita” de la Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti. – SALA MARE
Expozitie de fotografie - HOL PARTER

Tinerii
Se saruta, ah, se saruta, se saruta
tinerii pe strazi, în bistrouri, pe parapete,
se saruta intruna ca si cum ei insisi
n-ar fi decât niste terminatii
ale sarutului.
Se saruta, ah, se saruta printre masinile-n goana,
în statiile de metrou, în cinematografe,
în autobuze, se saruta cu disperare,
cu violenta, ca si cum
la capatul sarutului, la sfirsitul sarutului, dupa sarut
n-ar urma decât batrinetea proscrisa
si moartea.
Se saruta, ah, se saruta tinerii subtiri
si indragostiti, Atât de subtiri, ca si cum
ar ignora existenta piinii pe lume.
Atât de indragostiti, ca si cum, ca si cum
ar ignora existenta insasi a lumii.
Se saruta, ah, se saruta ca si cum ar fi
în intuneric, în intunericul cel mai sigur,
ca si cum nu i-ar vedea nimeni,ca si cum
soarele ar urma să rasara
luminos
abia
dupa ce gurile rupte de sarut si-nsingerate
n-ar mai fi în stare să se sarute
decât cu dintii.
Poezie de dragoste
Nichita Stănescu
Pentru toti cei ce iubesc

Casatorii pentru o zi – de Dragobete Primăria municipiului Bistriţa în colaborare cu postul de televiziune AS TV şi Direcţia Judeţeană pentru Tineret organizează, în data de 24 februarie 2010, pe Pietonalul „Liviu Rebreanu”, începând cu ora 13.00, o serie de manifestări legate de sărbătoarea românească a iubirii, Dragobetele.
Cei dornici de a marca această zi au ocazia, începând cu ora 14.30, să se căsătorească pentru o zi, căsătoriile fiind oficiate de către primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu. Înscrierile pentru căsătoriile de o zi se fac până miercuri, 24 februarie, ora 11.30, la Primăria municipiului Bistriţa, Serviciul Educaţie, Turism, situat în strada Nicolae Titulescu, nr. 3.
De asemenea, pe pietonal vor mai avea loc spectacole de muzică populară, concursuri cu premii, dar şi un Târg de mărţişor la care vor participa cu exponate atât meşteri populari cunoscuţi din judeţ, cât şi elevi de la diferite unităţi de învăţământ din municipiu.
Liceenii de la Consiliul Local al Tinerilor, împreună cu voluntarii Centrului Comunitar pentru Tineret şi cei ai Direcţiei Judeţene pentru Tineret, le-au pregătit multe surprize tinerilor care vor participa la activităţile de pe pietonal.

Andreea (gr. Andreea92) scria mai sus:

Quote:Cum petrecem de Dragobete

Sa fac eu pe carcotasul...
Eu zic asa: Nu petrecem nimic de dragobete.
De ce?! Pai e simplu... Chiar Mirela (gr. Mirela) (voi sunteti surori? ) ne lamurea de ce, zicand:

Quote:Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Ori noi suntem crestini ortodocsi (ma rog... care suntem) si prima din cele 10 porunci zice: Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine! (Iesirea 20:3). Adica noi nu credem in Dragobete asta care este un zeu pagan, si daca nu credem in el, nici nu-l sarbatorim evident.

Prin urmare, daca crestinii ortodocsi (dar banuiesc ca toti care-si spun crestini) nu sarbatoresc dragobetele, ca ar intra in conflict cu propria credinta, ... cine crede astazi in zeul pagan Dragobete ca sa-l sarbatoreasca?!

No, acu' sa va vad ce-mi ziceti..

Voi sunteti din Bistrita?

(24-Feb-2010 01:15 PM)ziper Wrote:  Voi sunteti din Bistrita?

nu ,482 km intre ,,noi''si Bistrita dar am o prietena mutata de curand in Bistrita

de unde sunteti? Sunteti surori?

No, acu' sa va vad ce-mi ziceti..
[/quote]
Ii las placerea Andreei sa va raspunda de ,,petrecut''oricum am petrecut dar nu asa cum ne asteptam si asta nu intra in contradictie cu vreo religie ...chiar imi face placere sa fii ,,carcotas'' asa se ,,invioreaza'' si forumul ( doar vine primavara)

(25-Feb-2010 10:50 AM)moflild Wrote:  de unde sunteti? Sunteti surori?

Nu,nu suntem surori rude ,da suntem din ...,astept sa vad daca ghiceste Ziper

giurgiu?

(25-Feb-2010 11:19 AM)ziper Wrote:  giurgiu?

Da ai ghicit ?? sau stii de pe forum??

nu.M-am uitat ce localitate se afla la o distanta de 482 km de Bistrtia

,,Dragobetele este o sărbătoare a primăverii, începutul metamorfozării lumii, prin iubire – această davă (piatră de temelie-cetate) a sufletului nostru. Aceeaşi iubire l-a ajutat pe Heracle să-l elibereze din Infern pe Teseu şi ne poate înălţa/ajuta să clădim o lume mai bună, mai armonioasă.''Camelia TRIPON Frumos

(25-Feb-2010 11:27 AM)ziper Wrote:  nu.M-am uitat ce localitate se afla la o distanta de 482 km de Bistrtia