O resursă aproape virgină a litoralului românesc se găseşte nu pe uscat, ci în adâncuri. Este vorba de relicvele istorice şi de vasele scufundate ce zac pe fundul mării, care ar putea atrage scafandri pasionaţi de istorie şi arheologie din toată lumea.

Scufundările subacvatice au depăşit de mult stadiul de hobby exclusivist şi devin din ce în ce mai mult un sport de masă. În clipa de faţă, la nivel global există peste zece milioane de scafandri amatori atestaţi, dintre care o mare parte bat lumea în lung şi în lat pentru a descoperi cele mai palpitante locuri din care poate fi explorat adâncul mărilor şi oceanelor.

Unii se dau în vânt după rechini şi alţi peşti mari, alţii străbat şi 10.000 de kilometri pentru a vedea în mediul lor natural căluţii de mare pigmei, alţii au ca pasiune epavele de tot felul - vapoare, avioane, elicoptere scufundate. Goana acestui gen aparte de turişti după noi experienţe subacvatice a creat o adevărată industrie care rulează anual miliarde de euro.

România are ieşire la mare, există condiţii pentru a practica scufundările, însă deocamdată rămâne o destinaţie periferică pe harta „diving"-ului. Cu toate că există motive evidente care explică această stare de fapt, există şi câteva argumente care ar convinge scafandri din alte ţări să vină la Constanţa şi Mangalia. Cu puţin efort din partea autorităţilor şi a investitorilor, numeroşi scafandri pasionaţi de arheologie şi de epave ar renunţa măcar o dată la o vacanţa într-o ţară tropicală pentru o aventură la Marea Neagră.

Scufundarea în Marea Neagră se poate face vara, cu un costum de neopren, de 5 milimetri.

Primăvara este recomandat un costum de 7 milimetri, apa fiind mai rece.

Există perioade în care apa se răceşte brusc. Luna trecută, apa a atins 5 grade Celsius.

Pe litoral există între 15 şi 20 de instructori care pregătesc, în medie, în fiecare vară, între 20 şi 30 de scafandri. Perioada optimă pentru scufundări este aprilie (când temperatura mării trece de 10-12 grade Celsius) - noiembrie (când marea poate avea şi peste 20 de grade).

Centre de scufundare sunt în majoritatea staţiunilor de pe litoral. Atenţie la vreme! „Acum este calmă, acum este creaţă", spun scafandrii despre Marea Neagră. (romania libera)

Cele mai bune locuri de scufundat

1. Zona Cazino Constanţa

Are o accesibilitate foarte bună, fiind o zonă bine protejată, ca un golf. Toată zona este, de fapt, un sit arheologic, aici aflându-se şi zidul de incintă al cetăţii Tomis. Se pot vedea şi relicve rămase în urma multor naufragii. Adâncimea maximă este de 10 metri. Vizibilitatea maximă este de 10-12 metri.

2. Zona Jupiter-Venus-Mangalia Nord

Este o zonă stâncoasă, cu canioane pe fundul mării, cu praguri stâncoase. Aici se întâlnesc izvoare sulfuroase submarine şi izvoare mezotermale, unde s-au găsit chiar şi stridii perlifere, rămase de pe vremea când apele erau mai calde. Adâncimea maximă este de 8-9 metri. Vizibilitatea maximă este de 15-20 metri.

3. Zona Capul Turcului, Eforie Sud

Accesul în zonă este facil (se poate ajunge cu maşina până pe dig). Relieful este stâncos şi destul de variat. Nisipul apare la 10 metri adâncime, principala caracteristică fiind pragurile de stânci. Adâncimea maximă este de 10-11 metri, vizibilitatea maximă - de 10 metri. O zonă asemănătoare este cea din Tuzla-Costineşti, dar aici adâncimile scad lent şi se înoată mult până să se ajungă la 10 metri.

4. Zona Pescăria de la Agigea

Este o zonă stâncoasă, care începe de la mal şi se termină la 8-9 metri adâncime. Prezintă un relief accidentat, cu diferenţe de nivel de 1,5 - 2 metri. Este protejată din partea de nord de digul portului. Adâncimea maximă este de 10 metri, vizibilitatea maximă este de 6-7 metri.

5. Zona digului de larg al portului

Aceasta este zona unde se găsesc cele mai multe epave scufundate recent. Cele mai celebre dintre ele sunt Paris şi You Xiu. Scufundările sunt destul de periculoase, dar avansaţii pot ajunge până la puntea de comandă. Tot aici se poate vizita nava indiană Vishva Shanti, care s-a scufundat în 1968 şi s-a rupt în trei bucăţi. Una dintre ele a fost dusă la şantierul naval din Galaţi, unde nava a fost reconstruită, celelalte două sunt încă în apă. În zonă se află şi cargoul Sadu, scufundat în 1988. Cu excepţia provei, nava este intactă. Este înclinată la 90 de grade. Nu este recomandată decât scafandrilor cu experienţă.